Întemeierea Seminarului de la Socola de către Mitropolitul Veniamin Costachi este un fapt prezentat în numeroase scrieri. Dar despre data la care s-a petrecut acest act fondator părerile sunt împărţite. Hrisovul dat de domnitorul Alexandru Moruzi pentru întemeierea Seminarului datează din 1 septembrie 18031. Mitropolitul avea ca sarcină să aşeze la Socola „şcoală cu dascăli procopsiţi în limba moldovenească ca să fie pentru învăţătura feciorilor de preoţi”2. Se dorea şi o ridicare a clasei preoţeşti atât prin această şcoală cât şi prin stabilirea statutului social al viitorilor slujitori ai Bisericii. Cei care urmau să se hirotonească trebuiau „să fie numai din ficiori de preoţi şi diaconi, mazili, ruptaşi, ficiori de dascăli ca şi sfintele slujbe a bisericilor să se împodobească şi să poată aduce şi pe norodul cel prost spre adevărata cunoştinţa legii”3. Hotărârea înfiinţării unei şcoli la Mănăstirea Socola este punctul central al documentului:
Iar la Mănăstirea Socola ce este aici aproape de Eşi, să se aşeze o şcoală cu dascăli moldoveneşti care să fie pentru învăţătura ficiorilor de preoţi, diaconi, care la vremea lor numai dintr-aceia să se hirotonisească preoţi şi toate veniturile acestei mănăstiri să fie pentru plata dascălilor şi a altor trebuincioase a şcoalei şi pentru preoţii ce vor sluji la această biserică.4
Este o şcoală pentru pregătirea clerului, încă de acum hotărându-se ca doar dintre absolvenţii ei să se poată hirotoni noi preoţi. Acest act a fost precedat de alte două hrisoave: unul pentru organizarea învăţământului la Iaşi (24 mai 1803)5 şi celălalt pentru mutarea călugăriţelor de la Mănăstirea Socola la Agapia (26 iulie 1803)6. În anul următor, în luna octombrie, apare un noi hrisov dat de Alexandru Moruzi în care se vorbeşte despre „aşezarea din nou a şcoalei de la Mănăstirea Socola, care acum s-a alcătuit”7. Acest act este punctul de plecare al unei interpretări care ajunge aproape să intre în conştiinţa publică: întemeierea Seminarului ar fi fost făcută în anul 1804, actul din anul anterior nefiind decât un proiect sau o încercare eşuată. Astfel în octombrie 1804 s-ar fi „aşezat din nou” şcoala de la Socola care „acum s-a alcătuit”. Această interpretare porneşte de la spusele lui Gheorghe Asachi şi de la scrierile episcopului Melchisedec. Varianta înfiinţării în anul 1804 apare şi în monografia lui Constantin Erbiceanu şi de aici este preluată şi de V. A. Urechia8 şi de Nicolae Iorga9. Faptul că nişte voci atât de autorizate aveau această părere duce la oficializarea anului 1804 ca moment de apariţie a şcolii, pentru o lungă perioadă de timp. Este semnificativ din acest punct de vedere faptul că serbările legate de centenar au avut loc în anul 1904. Ecouri ale acestei teorii au avut adepţi până foarte târziu. Pr. Lect. Dr. Ion Vicovan, în anul 1995, afirma categoric referindu-se la actul din octombrie 1804: „Acest hrisov precizează clar anul fondării seminarului de la Socola şi anume 1804 şi nu cum au afirmat alţi autori că ar fi anul 1803”10.
Varianta fondării şcolii în anul 1803 este susţinută pentru început de Gh. Ghibănescu şi de Gh. Adamescu cu argumente credibile. Lui Ghibănescu i se pare esenţial că arhimandritul Isaia Giuşcă mărturiseşte că a venit la studii la mănăstirea Socola în anul 180311. Această informaţie apare şi la Constantin Erbiceanu dar fără a fi interpretată în acest sens12. Pentru Gh. Adamescu este hotărâtor faptul că pe un prolog dăruit de mitropolit şcolii de la Socola „ce s-au făcut acum” este scrisă data de 2 noiembrie 180313
Ulterior s-a descoperit şi o a doua carte, un catehism14, cu un autograf asemănător al Mitropolitului, scris în aceeaşi zi (figura 4). Acest lucru îl făcea, în anul 1946, pe părintele Ilie Gheorghiţă să afirme: „Aceasta constituie cea mai bună dovadă că Seminarul din Iaşi a început să funcţioneze din toamna anului 1803”15. Treptat se impune anul 1803 ca dată a întemeierii Seminarului16, dar fără a se exclude eventualitatea unui început mai anevoios care să justifice intervenţia din 1804.
Cele două autografe pot fi considerate totuşi ca o dovadă a faptului că doar hotărârea înfiinţării fusese luată în anul 1803 şi Mitropolitul Veniamin se îngrijea deja de înzestrarea viitoarei şcoli17. Aceasta nu ar exclude ca deciziile să fi fost puse în practică abia după hrisovul din 1804. Din acest punct de vedere argumentul adus de Gh. Ghibănescu, şi anume atestarea unui elev în 1803, este mai întemeiat.
Dar în lămurirea problemei fondării este util să se pornească de la documentul pe care se sprijină susţinătorii variantei înfiinţării şcolii în anul 1804. Este vorba de hrisovul dat de Alexandru Moruzi, la solicitarea lui Veniamin Costachi, în octombrie 1804, prin care se alocă noi venituri şcolii de la Socola pe lângă cele stabilite cu un an înainte. Se remarcă lipsa unor referiri clare la faptul că şcoala s-ar refonda cu această ocazie: nu se spune că ar fi întâmpinat dificultăţi, că proiectul nu ar fi fost pus în practică, nu apar unele elemente specifice unui hrisov de întemeiere, aşa cum sunt ele prezente în documentul din 1803 („să se aşeze o şcoală” ş. a. 18).
Fragmentul interpretat ca dovedind înfiinţarea în 1804 a Seminarului este: „nu am trecut cu vederea şi aşezarea din nou a şcoalei de la mănăstirea Socola, care acum s-a alcătuit spre învăţătura, îndreptarea şi desăvârşirea catihisiei”19. „Aşezarea din nou” nu înseamnă o nouă întemeiere ci se referă la faptul că şcoala întemeiată era una nouă. Formularea apare şi în anii următori: „am pus în lucrare de s-au făcut şcoală din nou la mănăstirea Socola” (1806)20, clădirea „se zideşte din nou ca să fie şcoală”, „din nou să alcătuieşte” (1805)21. Atunci când se spune „care acum s-a alcătuit” nu trebuie înţeles că „acum” înseamnă momentul scrierii acelui hrisov, ci de puţină vreme. Când este vorba de o întemeiere, formularea mai des întâlnită în documente are forma să se alcătuiască, să se construiască, să se aşeze, aşa cum apare şi în documentul din 1803.
O inscripţie din anul 1805, de pe o carte tipărită la Mitropolia din Iaşi, semnalată de N. A. Ursu22, este o mărturie venită din partea unui contemporan al evenimentelor, care nu ezita să indice anul 1803 ca punct de început al Seminarului:
La anul 1803, martie 9, la 7 ceasuri din noapte, mitropolitul Iacov s-au mutat către Domnul, iară la 17 zile ale lui martie, tot întru acest an, s-au înălţat în scaunul mitropoliei preosfiinţia sa mitropolitul Veniamin, carele tot dintru acest an au început a întemeia scoala în Sfânta Mănăstire Socola, şi au zidit şi casele de învăţătură.
Analiza mai atentă a actului dat în octombrie 1804, faptul că există un hrisov de întemeiere foarte clar din 1803, menţionarea ca elev, în 1803, a lui Isaia Giuşcă, autografele Mitropolitului Veniamin Costachi, însemnarea din 1805 sunt argumente care dau o mai mare legitimitate opiniei că fondarea Seminarului de la Socola a avut loc la 1 septembrie 1803.
Extras din volumul Pr.Mihai VIZITIU, Pr. Dragoş BAHRIM, A. TIMOFTI (coordonatori), Două secole de învăţământ teologic seminarial (1803 – 2003), Ed. Trinitas, Iaşi, 2003, pp. 86-109.
1 Gheorghe Adamescu, op. cit., anexa 3, p. 5*-9*.
2 Ibidem, anexa 3, p. 7*.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Ibidem, anexa 1, p. 3*-4*.
6 Ibidem, anexa 2, p. 4*-5*.
7 Ibidem, anexa 4, p. 9*-11*.
8 V. A. Urechia, Istoria şcoalelor, 1892.
9 Gheorghe Adamescu, op. cit., p. 44.
10 Pr. Lect. Dr. Ion Vicovan, Seminarul „Veniamin Costache”, file din învăţământul teologic din Moldova, în „Teologie şi viaţă”, anul V, nr. 1-3, ianuarie-martie 1995, p. 126. Pr. Lect. Dr. Ion Vicovan revine cu o opinie mai nuanţată în articolul Seminarul Veniamin Costachi – o altă abordare, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, Teologie, tom V, 1999-2000, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, p. 159-161, fără ca totuşi să-şi schimbe radical punctul de vedere.
11 Gheorghe Ghibănescu, Centenarul Socolei, Iaşi, 1903.
12 Constantin Erbiceanu, op. cit, p. 38.
13 Gheorghe Adamescu, op. cit., p. 47.
14 Semnalat de Narcis Creţulescu în „Arhiva”, XX, 1909, nr. 3, p. 135. Publicat de mai multe ori în anuarele şi cărţile despre Seminar şi Veniamin Costachi.
15 Ilie Gherghiţă, op. cit., p. 46; Lidia Gavrilescu, Tamara Grosu, Gabriela Manolache, Clemansa Popa, Date privind istoria bibliotecii Seminarului „Veniamin Costachi” din Iaşi (1803-1948), în „Teologie şi viaţă”, nr. 7-9, 1995.
16 Mircea Păcurariu, op. cit., p. 11.
17 Ion Vicovan, op. cit., p. 161.
18 Gheorghe Adamescu, op. cit., anexa 3, p. 7*.
19 Ibidem, anexa 4, p. 9*.
20 Ibidem, anexa 6, p. 12*.
21 Ibidem, anexa 5, p. 11*.
22 N. A. Ursu, op. cit., p. 253.
